Cel mai iubit dintre pământeni, Marin Preda

Bună ziua!

Astăzi o să vă vorbesc iarăși despre o carte pentru că îmi place mult să citesc iar pe vremea asta…mai mult ca oricând am chef să stau în casă și să citesc.

Nu prea sunt eu mare fană Marin Preda..nu m-am dat în vând după Moromeții în liceu, sincer nici după Cel mai iubit dintre pămînteni nu m-am dat în vânt(zace de mult timp pe rafturile bibliotecii). Eu am mai început să citesc acest roman și l-am abandonat de două ori dar acum a fost ca o provocare pentru mine și într-un final am reușit. Mai ales că e un roman destul de mare, împărțit în trei volume.

mde

Cartea este publicată în 1980 și vorbește în mare de perioada comunistă și de „întâmplările” din acea perioadă, mai exact pe la începutul acelei perioade, când au venit comuniștii la putere. Sincer nu știu cum de a avut curajul(permisiunea) de a-l publica pentru că atunci când a fost publicat, în 1980 încă nu se sfărșise acea eră. Un fapt interesant este că Marin Preda moare imediat după publicarea acestui roman.

Acest roman, Cel mai iubit dintre pământeni, nu are treabă cu Moromeții, are alt stil și idee, este un roman, aș putea să-i zic curajos, este scris la persoana întăi, din postura personajului principal, Victor Petrini dar și a apropiaților acestora.

Romanul este scris ca un memoriu, al personajului principal, Victor Petrini. Deocamdată nu știm de ce se află acolo dar vom afla spre sfârșitul romanului.

Victor Petrini, este un intelectual, asistent universitar de filozofie, care crede în dragoste, chiar la sfărșit afirmă : „dacă dragoste nu e, nimic nu e”.El vrea să fie iubit și să iubească dar se pare că această dragoste îi aduce probleme. Prima lui iubire este o femeie de moravuri ușoare și are loc pe când el este încă la liceu, a doua iubire a lui moare, a trei iubire este soția celui mai bun prieten, se căsătorește cu ea și aceasta îi dăruiește un copil, dar îl părăsește iar ultima îl aduce în pragul dezastrului.

Între timp, autorul redă realitatea vremii într-un mod brutal, extrem de realistic.

În acest roman, este de asemenea vorba despre moarte și viață, despre ororile comuniste iar autorul este chiar victimă a acestui regim. El ajunge să fie închis și obligat la muncă în ocnă doar pentru că era intelectual, scuza fiind că ar fi făcut parte dintr-o organizație ce complota contra statului. Deși mulți nu scapă, el reușește să scape, deși după viața lui nu va mai fi chiar roz. Dar el acceptă tot și merge mai departe.

Într-un final aflăm de ce se află la închisoare, sincer nu vreau să vă spun, poate nu toată lumea a citit cartea, dar într-un final este eliberat și eu cred că viața lui intră pe un făgaș normal, vorba aia totul e bine când se termină cu bine, în schimb personajul nu e neapărat de aceiași părere, pentru că e nefericit.

Consider că romanul Cel mai iuit dintre pământeni, de Marin Preda este un roman complex, totuși interesant ce merită citit.

Am aflat că există și film dar eu nu l-am vizionat și nici nu știu dacă m-aș uita. Una e cartea altceva e filmul. Întodeauna am fost de părere că filmul nu poate reda extraordinar de bine ideea romanului. Aici cred că părerile sunt foarte variate.

O zi frumoasă!

Păzitoarea tainei, Kate Morton

Bună ziua!

Astăzi o să vă vorbesc despre o carte a scriitoarei Kate Morton, Păzitoarea tainei. Această carte am comandat-o de curand pe Libris. Și da, nu sunt eu mare fan al comenzilor online dar m-am hotărât să-mi iau niște cărți de pe site și bine îmi pare.

Această carte am ales-o pentru că am mai citit o carte a lui Kate Morton, Grădina uitată și mi-a plăcut mult și nu am greșit pentru că și aceasta m-a ținut cu sufletul la gură.

Kate Morton este o scriitoare născută În Australia, în 1976 iar cărțile ei au fost apreciate obținând mai multe premii și s-au vândut în peste 10 000 000 exemplare, în peste 40 de țări.

Păzitoarea tainei, este un roman ficțional a cărei acțiune se petrece în mare parte în Anglia dar și în Australia. Știm că autoarea este din Australia dar spune că are o legătură specială cu Anglia, în special cu Londra.

Stilul său este de a pendula între trecut și prezent, în această carte pendulează între anii 1940-1960 și prezent.

Romanul are undeva puțin peste 400 de pagini și este împărțit în 4 părți.

Romanul se deschide cu o scenă din anii 1961 care pare a fi un cadru minunat, feeric al unei căsuțe de la țară, dar de fapt are loc o crimă, la care asistă o adolescentă, Laurel, care va rămâne marcată până la maturitate.

Când mama ei este pe moarte,Laurel se întoarce acasă și neputând uita trecutul, o trage de limbă pe și de aici începe o muncă de detectiv.

Narațiunea te ține cu sufletul la gură, e plină de mister, e presărată cu dragoste și o parte din acțiune se desfășoară în timpul celui de-al doilea război mondial.

De asemenea Kate Morton are darul de a fascina cu stilul ei, și atunci când crezi că descoperi ceva, de fapt se întâmplă altceva și totul devine și mai interesant.

Laurel pornește munca de detectiv pe firul amintirilor și pornește o muncă de cercetare și deși mai are surori și un frate nu prea vrea să îi împlice pentru că ei au fost ținuți departe de acest incident dar până la urmă îi cere ajutorul fratelui ei care a luat și el parte la incident dar era doar un bebeluș. Acesta o ajută iar până la urmă după o adevărată muncă de detectiv rezolvă misterul.

O idee interesantă pe care am regasit-o în această carte e aceea că nu întodeauna lucrurile sunt ceea ce par a fi dar mai multe nu vă zic ci vă las pe voi să descoperiți.

Voi ați citit această carte sau ceva asemănător?

Eu vă recomand această carte dacă doriți o carte care să vă țină cu sufletul la gură și mai ales dacă doriți o carte să vă țină ocupați în zilele lungi de iarnă, ce se apropie cu pași rapizi.

Un weekend minunat!